Masca la interval!

Deși prima săptămână a lunii ianuarie este caracterizată de geruri, carnavalul reprezintă petrecerea de bun-venit al primăverii, care se apropie. Poate tocmai din această cauză punctul culminant al perioadei carnavalurilor nu este la începutul acesteia, ci mai degrabă în ultimele trei zile ale acesteia, care pornesc cu lăsata secului, când și vremea devine mai prietenoasă. Aceasta este perioada carnavalurilor, când se organizează în Ungaria parada cu măști busójárás, la Mohács.

În cadrul carnavalului cu măști din Mohács, sute de participanți cu măști își iau rămas bun de la iarna rece. Aceștia sunt însoțiți de zeci de mii de vizitatori, localitatea de pe malul Dunării fiind caracterizată, în această perioadă, de forfota mulțimilor. Legenda carnavalului busójárás se întinde destul de mult în trecut, dar nu prea are un fundament istoric. Conform acesteia, un grup etnic al croaților (Šokci, sokác), care au fugit de turci în mlaștinile de pe insula de odinioară, de lângă Mohács, săturându-se de situația lor, și-au fabricat niște măști înspăimântătoare, și propriile ustensile zgomotoase, iar în întunericul nopții au trecut Dunărea și i-au alungat pe turci din Mohács. Ceea ce e sigur, măștile sunt destul de înfricoșătoare, iar carnavalul busójárás este caracterizat de sperieturile zgomotoase. Măcar o dată merită să vedeți cum tinerii, îmbrăcați cu măștile specifice, dansează în jurul focului de tabără, aprins în piața centrală, sărbătorind cum sicriul care reprezintă iarna arde în acel foc. 

Măștile nu se folosesc doar în Mohács – au apărut și apar peste tot în țară, în această perioadă, cu ocazia petrecerilor de carnaval și a balurilor mascate. Mai demult, perioada carnavalurilor a fost și cea destinată găsirii partenerului și a cununiilor, deoarece în perioada Postului Mare nu se mai pot ține nunți. În cadrul balurilor și a petrecerilor au avut loc multe logodne. Cu ajutorul rudelor, fetele le ofereau tinerilor aleși un buchet de flori, care, ca și o declarație publică de acceptare, își împodobeau pălăria cu acel buchet. Predecesorii noștri organizau carnavalul femeilor în lunea următoare ultimei duminici din această perioadă, când femeile se puteau distra și bea ca bărbații. 

Conform tradiției, cu cât mâncăm mai mult în perioada carnavalului, cu atât recoltele vor fi mai bogate. Oare nu e așa că, în acest scop, merită să omitem dietele fără carbohidrați? Postul începe în miercurea cenușie, dar mesele îmbelșugate din cele câteva zile premergătoare au ușurat începerea postului. În special că, de joia lacomă de după miercurea cenușie, mai este permis o masă îmbelșugată, pentru ultima dată, din rămășițele carnavalului. Tradiția zilei de joi lacome a fost readusă la viață, în ultimii ani, de numeroase restaurante, așteptându-și clienții în această zi cu oferte speciale. 

Mâncărurile caracteristice de carnaval conțin varză și carne de porc, și sunt urmate de nelipsitele gogoși de carnaval. Acestea pot fi pregătite cu umplutură sau fără, sărate sau dulci. Știați că există numeroase superstiții legate de aceste gogoși? În Sirmia gogoșile erau pregătite ca protecție împotriva furtunii, ca aceasta să nu cumva să ia acoperișul casei. Deoarece perioada carnavalului era și perioada pentru căutarea partenerilor, fetele ofereau gogoși tinerilor pe care-i aleseseră, iar aceștia își alintau iubitele cu numele de gogoșea. Dacă o pereche rupeau împreună o gogoașă, atunci cununia acestora era aproape foarte sigură, aceasta deoarece panglica care înconjura gogoașa era considerată simbolul verighetelor.