Deși am lăsat în urmă epoca campaniilor când trăgeam înapoi cu arcul de pe cal, maghiarii sunt și acum o națiune ecvestră. Acest lucru este dovedit și de faptul că aproape în fiecare oraș din Ungaria există un manej, dar sunt și foarte multe locuri de cazare legate de echitație. Dacă nu ați călărit încă, merită să faceți primii pași pentru cunoștințe sigure de a călări, iar cei care sunt călăreți experimentați, pot călători în mijlocul unor peisaje minunate, gustând sentimentul libertății depline.
De la lonjă la teren
Călăreții începători pot învăța bazele călăritului sub supravegherea unui instructor, care folosește o lonjă (lesă). Centrul clasic al educației ecvestre este Nemzeti Lovarda (Manejul Național) din Budapesta, dar sunt oferite lecții de echitație în toate manejurile din provincie. E bine să știți că, după primele ore de pregătire, veți avea febră musculară, deoarece acest sport angajează și niște mușchi pe care nu îi folosiți în alte sporturi. Când instructorul consideră că a venit timpul, va pune deoparte lonja, și își lasă elevul liber, care poate începe așa-numita călărie supravegheată în grup, deocamdată numai în padoc. În cadrul acestor lecții, pe lângă aptitudinile de mers, dobândite anterior, elevii învață și tehnicile de a controla calul, și de a crea armonia între cal și călăreț. Merită să luați în serios aceste lecții, deoarece cooperarea cu un animal uriaș, de câteva sute de kilograme, este cea mai frumoasă parte a călăriei! Iar atunci când călărețul este capabil să coopereze îndemânatic cu calul, și chiar să petreacă mai multe ore în șa, fără efort, poate începe cea mai excitantă fază: călăria de fond și turele de echitație!