Merită să faceți o plimbare pe fațada sa de 140 de metri lungime, de unde se deschide o panoramă superbă - mai mult, puteți face fotografii fabuloase despre o altă atracție importantă, Parlamentul.
Ascunzătoare de comori arheologice
Bastionul Pescarilor a jucat inițial un rol protector, ca parte a zidului orașului Buda. Denumirea lui provine de la zona situată dedesubt, numită Orașul Pescarilor, bastionul fiind apărat de pescarii de acolo, în caz de nevoie. Lucrările de renovare ale bastionului au început în 1899, conform proiectelor arhitectului Frigyes Schulek, și a fost predat publicului la 9 octombrie 1905. Lucrările au durat atât de mult, printre altele, din cauza numeroaselor descoperiri arheologice semnificative, găsite în timpul construcțiilor, cum ar fi pietre funerare gotice și renascentiste, dar a fost dat la iveală și sanctuarul fostei biserici dominicane.
Conform ideilor lui Frigyes Schulek, întreaga structură a construcției este formată din cele trei tronsoane ale scării, bastioanele de nord și de sud, arcadele și curtea din sud a bastionului. Fostul Bastion de Comunicare a devenit turnul de nord, iar cel de sud a fost proiectat de arhitect. În curte se află statuia ecvestră a primului rege maghiar, Sfântul Ștefan, care este opera lui Alajos Strobl, iar piedestalul a fost ornamentat cu basoreliefuri care comemorează momentele remarcabile ale domniei lui Ștefan, de exemplu încoronarea sa.
Turnurile de piatră reprezintă cei șapte conducători ai maghiarilor care s-au așezat în Câmpia Panonică. Bastionul Pescarilor a avut nevoie de o altă renovare, după cel de-al doilea război mondial, lucrările fiind conduse tocmai de János Schulek, fiul lui Frigyes Schulek, dar inaugurarea a avut loc mult mai târziu, în 2003.