Cetatea de la Füzér

 În Cetatea Füzér puteți afla istoria cetății, cu ajutorul animatorilor noștri instruiți. Füzér este situat într-unul dintre cele mai nordice puncte ale Ungariei, în partea cea mai estică a Munților Zemplén. Localitatea este accesibilă pe două rute principale: pe drumul 37, ruta Szerencs–Sárospatak–Sátoraljaújhely sau pe drumul principal 3, ruta Hidasnémeti–Gönc–Telkibánya. Drumul trece pe lângă faimoasa regiune viticolă Tokaj, unde merită să vă opriți pentru o scurtă odihnă lângă beciuri. Dacă vizitați Füzér, nu ratați nici Centrul de vizitatori al Parcului Natural Nagy-Milic, colecțiile etnografice locale și clădirea Administrației Cetății!

Prin intermediul suprafețelor interactive, principalele obiective turistice ale zonei pot fi vizitate și de cei care au dificultăți ca să urce în cetate, ori nu se pot urca deloc. Dar dacă puteți, urcați-vă neapărat, deoarece dimensiunile și proporțiile cetății vă oferă o experiență cu totul diferită de aproape, iar scârțâitura grinzilor de sub tălpi nu poate fi redată de nicio soluție virtuală! Puteți afla cine erau proprietarii castelului și cum au trăit ei în Evul Mediu!

Numele cetății poate fi întâlnit pentru prima dată într-un document datat din 1264, și, conform unui alt înscris din 1270, proprietarul ei, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era un anumit „maestru Andronic orbul” din neamul Kompolt, de la care a fost cumpărată de regele Andrei al II-lea. Potrivit unui alt document, care menționează localitatea Füzér, regele Béla al IV-lea a dăruit cetatea și pământurile din împrejurimi fiicei sale, prințesa Anna, de la care au fost luate cu forța de fratele ei. În 1320, Füzér apare ca o cetate regală. În 1389, regele Sigismund de Luxemburg a

donat cetatea fiilor lui Péter Perényi. Cea mai semnificativă perioadă a Cetății de la Füzér a fost în epoca castelanilor Perényi. După înfrângerea de la Mohács, din 1526, gardianul coroanei, Péter Perényi, a transportat la Füzér și a ascuns în cetate, din fața turcilor, Coroana Sfântă maghiară. La 3 noiembrie 1527, Perényi s-a alăturat lui Ferdinand I și a predat coroana arhiducelui austriac, care era pretendentul legal la tron, în temeiul tratatelor de stat valabile. Perényi a primit ca răsplată Sárospatak, și dreptul de folosință a bunurilor episcopiei din Eger. Ultimul proprietar, cu drept de ipotecă, a zonei, a fost Ferenc Bónis.

Cetatea de la Füzér a fost incendiat la ordinul generalului din Košice, să nu poată servi drept refugiu pentru rebeli. Între 1934 și 1936, s-au efectuat lucrări minore de conservare a ruinelor castelului, pe cheltuiala familiei Károlyi, care deținea cetatea și moșia din 1686. Săpăturile arheologice ale cetății au început abia în 1977 – lucrările sunt în curs de desfășurare și în prezent. Restaurarea cetății a demarat în anii 1990 și se desfășoară și în zilele noastre, în mai multe etape. Cetatea inferioară a fost reconstruită acum câțiva ani, fiind reînnoite capela castelului superior, aripa palatului și bastionul inferior.

Ceea ce vedeți este un experiment de protejare a monumentelor: reconstrucția a fost proiectată de arhitecți, pe baza descrierilor contemporane, a reprezentărilor autentice, și a propriilor lor idei. Adică au loc nu numai lucrări de conservare, ci și de reconstrucție. Ca urmare, interioarele sunt, pe de o parte, inspirate din realitate, pe de altă parte, născute din fantezie, deși inventarele contemporane au descris în detaliu fiecare motiv și obiect de mobilier al camerelor. Ansamblul de clădiri, în formă de potcoavă, are o aripă pentru femei și una pentru bărbați.

Peristilul aripii femeilor se deschide spre grădina renascentistă. În aripa bărbaților, cunoscută și sub numele de palatul vechi, se găsește sala cavalerilor. Aceasta se deschide către o capelă gotică, cu arcuri înalte, construită în timpul lui Sigismund, în anii 1400. Dacă vă uitați în sus, sub nervurile bolții puteți vedea nișe cu baldachin pentru sculpturi. Acestea seamănă perfect cu nișele Catedralei din Košice. În starea sa actuală, cetatea ar putea fi un loc ideal de filmare pentru o peliculă istorică cu costume. Cu ochii dvs. spirituali, aproape că îl puteți vedea pe protagonist, care evadează dintr-un turn coborând pe zid.

După ce am menționat deja zidurile, merită să ne uităm la garguiele sub formă de grifon, care asigură protecție pereților exteriori împotriva ploii. Pasărea grifon, ca animal de blazon, apar în mai multe locuri în cetate. Dacă călătoriți în zonă, treceți și pe la noi, pe la Füzér: nu veți uita niciodată priveliștea care se deschide în fața Dvs. de pe parapetul castelului!